Constelația, Leagănul Iubirii Eterne.
Dangatul clopotului, m-a scos afara.
Și într-un suflet, eu fug la copacul
unde am facut dragoste prima oara.
Cu ochii inlacrimati de dorul Tau
Te caut pe cerul involburat, ca marea de furtuna.
Fara regrete, las casa si orasul,
las muntii si vaile, las marea
si din creanga in creanga, urc l a Tine.
Acum si Eu si Tu suntem parte din constelatatie.
Magica constelatie, leaganul iubirii noastre eterne.
de Teodora Stoica -Ti:
Constellation, Cradle of Love Eternal.
Ringing the bell, I pulled myself, out.
And into a soul, I flee at the tree
where, we made love the first time.
With watery eyes by Your longing
I looking on You, on whirling sky, as sea by storm.
Without regret, leave the house and city
I leave the mountains and valleys, I leave sea
and from branch in branch, I climb at You.
Now You and I, we are part of constelatatie.
Magic constellation, the cradle of our eternal love.
by Teodora Stoica -Ti:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu