Satul de plumb
In fapt de zi, satul își face siesta.
Casele cu ploapele închise
dormitează dupa truda pământului.
Copacii dezbrăcați sunt gelosi
pe frații lor, încă împodobiți
cu haine, dar cernite de jalea
pasarilor pentru cerul tulburat
de o criza de epilepsie.
Sfântul Ilie, supărat de
malițiozitatea oamenilor,
fără mila si condescendență
pentru bietul cer suferind,
urca în caleașca și începe
să lovească din bici, caii sai,
traversând acoperișul satului
în urlete și lumini orbitoare.
Cerul vânăt de criza nevrotică,
plânge in cascade
de lacrimi peste satul lăsat
în paza copacilor soldați, forțați
de Țară să lupte cu Mama Natură
de la o vârstă fragedă și prea tânără.
va continua...
de Teodora Stoica-Ti:
Village of lead
In fact by the day, village makes siesta.
Houses with closed eyelids
slumbers, after toil earth.
Naked trees are jealous on
their brothers, still adorned
in clothes, but blackened of lamentation
the birds for Sky, troubled
of an epileptic seizure.
St. Elias, upset of malicious the men,
without mercy and condescension
for the suffering the Sky downcast,
climb in carriage and start
to hitting from whip his horses,
traversing, roof of the village
in screaming and lights blinding.
Sky throated of neurotic crisis
cries in waterfalls of
tears over the village in
guarding trees soldiers, forced
by country to fight with Mother Nature
from an early age and too young.
will continue ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu