marți, 11 septembrie 2012

Can Yücel "Özledim Seni"


A cui Toamnă?!
Toamna a sosit 
la propriu si figurat. 
E placut, dar trist 
că drumul s-a sfarsit.
Frunzele ei, cromate, 
dulci-amarui sunt 
relicve cu tine 
adunate peste timp.
In padurea seculara 
eu am gasit copacul nostru. 
Patul facut de bratele sale 
mă astepta pe mine, parcă. 
Mă tavalesc in el si 
ascult  muzica tânguitoare 
a frunzelor lui, foșnind 
la urechile mele 
cuvintele tandre de altadata.
Pe narile-mi îmbătrânite,eu trag 
mirosul pământului reavan si absorb 
amintirea parfumului tău rafinat si 
mă cufund în somnul rece al iernii.
de Teodora Stoica -Ti:

Whose Autumn?!
Autumn has arrived
at literally and figuratively.
It's nice, but sad
that road it ended.
Its leaves, chrome
bittersweet, are
relics with you
collected over time.
In secular forest
I found our tree.
Bed made, ​​of its arms 
was waiting on me, though.
Me wallow in it and
listening to music sorrowful 
of leaves rustled
at  my ears
gentle words by old fashioned.
On my nostrils, aging I draw 
smell of wet earth and absorbs
rembrance your exquisite scent
was drowning me in cold sleep of winter.
by Teodora Stoica -Ti:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu